Prosperitate și dezvoltarea clasei de mijloc
Susțin modelul economic liberal, bazat pe consolidarea clasei de mijloc, investiții pentru dezvoltare, inovație și digitalizare.
Astăzi, România trebuie să-și consolideze clasa de mijloc și să asigure un viitor mai prosper și mai echitabil pentru toți cetățenii săi. O clasă de mijloc puternică poate contribui la creșterea economică și la dezvoltarea socială și în același timp poate să consolideze și să apere valorile și libertățile democratice.
În România prosperă și sigură, clasa de mijloc este pilonul central al societății, iar mediul de afaceri este inima economiei.
Creșterea economică sustenabilă presupune creșterea competitivității economiei noastre, iar menținerea cotei unice și reducerea excepțiilor, precum și însănătoșirea sistemului de pensii sunt elemente cruciale pentru realizarea acestui obiectiv. Cred că putem crește salariul mediu la 7000 lei net până în 2028, pornind de la 5066 lei net, cât este astăzi.
Este necesară o mai mare coeziune socială și reducerea inegalităților economice, pentru a asigura o distribuție echitabilă a veniturilor și a șanselor în societate. Un sistem de educație și formare profesională accesibil și eficient devine esențial pentru ca cetățenii să poată accesa și valorifica oportunitățile de pe piața muncii.
Ca expresie a prosperității, îmi asum obiectivul ca, până în 2030, România să ajungă la 90% din media europeană aîn ce privește PIB per capita, raportat la puterea de cumpărare (pornind de77% la 77%, cât este în prezentora actuală).
Dar, dincolo de cifre, sunt oamenii. Iar măsura prosperității o vor da chiar ei. Vrem să auzim de la fiecare român peste 10 ani că e mai prosper și mai sigur în țara lui decât în prezent.
Sprijin pentru mediul de afaceri, antreprenori și inovație
Printre prioritățile mele se numără sprijinul pentru mediul de afaceri și orientarea spre o economie competitivă. Antreprenorii sunt inima economiei, iar inovația și digitalizarea sunt esențiale pentru dezvoltarea României.
Sprijinul antreprenoriatului trebuie să rămână o politică economică importantă a statului.
Aceasta nu înseamnă doar sprijin financiar ocazional. Ar trebui regândit întregul sistem legislativ care normează activitatea economică antreprenorială, astfel încât antreprenorul să cheltuiască mai puține resurse financiare și de timp în chestiuni administrativ-contabile, pentru a dedica mai multe resurse activității economice propriu-zise. De la flexibilizarea cadrului general normativ la debirocratizare, există multe lucruri de făcut în această direcție și a sosit timpul să le facem.
În viziunea mea, actorul principal al sistemului economic este întreprinzătorul, adică individul dispus să-și asume riscuri rezonabile, capabil să descopere nevoile celorlalți, să imagineze noi metode de producție, să ofere noi modalități de a satisface cererea, să creeze noi locuri de muncă, să inoveze. Totodată, trebuie să dezvoltăm piața de capital pentru diversificarea surselor de finanțare, aceasta fiind cheia competitivității companiilor românești.
Într-o societate prosperă, inițiativa aparține creatorilor de întreprinderi private, statului revenindu-i misiunea de a stabili și proteja cadrul juridic în care aceștia se manifestă.
Trebuie să susținem acele inițiative antreprenoriale care produc inovație. Trebuie să revizuim modul în care statul stimulează anumite sectoare economice. În condițiile economiei globale, cred că anumite sectoare ale economiei românești (, precum IT&C, transporturile sau agricultura), trebuie să fie încurajate. În acest fel, până în 2028, credem că firmele din România pot crea 400.000 de noi locuri de muncă.
În același timp, digitalizarea este cheia unui altfel de viitor.
România trebuie să țină pasul cu dezvoltarea tehnologică. În materie de digitalizare România trebuie să depășească decalajele și să nu lase pe nimeni în urmă.
Din perspectiva digitalizării, prioritatea României constă în ieșirea din paradoxul decalajelor structurale. Cu o comunitate de afaceri, bazată pe lideri în materie de dezvoltare tehnologică la toate nivelurile, de la companii mari, internaționalizate, la start-up-uri studențești, digitalizarea afacerilor constituie încă o provocare majoră. 96% din gospodăriile românești au acces la rețea, proiectul RoNET, finalizat în 2022, asigurând acoperire inclusiv în zone rurale defavorizate comunicațional. Însă, decalajele în materie de competențe digitale de bază constituie încă - atât pentru firme, cât și pentru populație - o barieră importantă.
România a făcut pași importanți în direcția reducerii acestor decalaje, dar pentru a merge mai departe are nevoie de un consens cu privire la direcțiile de urmat. Digitalizarea este un mijloc, nicidecum un scop în sine. Eforturile punctuale sau contextuale, ori rezultatele remarcabile din unele domenii sau sectoare, riscă să se dilueze fără o strategie cuprinzătoare pe termen lung.
De asemenea, Inteligența Artificială trebuie văzută de noi toți ca o oportunitate de creștere economică.
Voi propune Guvernului să susțină un program național pentru integrarea tehnologiilor de vârf, precum Inteligența Artificială, Data Science, Robotică și Automatizări în procesul educațional, care să se adreseze nu doar tinerilor, ci mai ales celor de vârstă medie, activi în domenii care sunt imediat vizate de transformări ca urmare a răspândirii utilizării IA.
Investiții, dezvoltare și protejarea resurselor naționale
Modelul economic liberal este axat pe investiții pentru dezvoltare.
Pentru o schimbare de paradigmă avem nevoie de redefinirea obiectivelor și de rafinarea viziunii economice. Trebuie să gândim în termeni de sustenabilitate și eficiență, dar și să înțelegem și să anticipăm provocările economice viitoare.
Investițiile în capital reprezintă coloana vertebrală a unei economii prospere și competitive. Prin intermediul fondurilor europene, avem oportunitatea de a accesa resurse pentru proiecte care să aducă inovație și dezvoltare pe multiple planuri, de la infrastructură și tehnologie verde, până la educație și sănătate.
Investițiile directe, atât din surse interne, cât și externe, aduc nu doar capital, ci și expertiză și oportunități de acces la piețe internaționale. Încurajarea acestora necesită crearea unui mediu de afaceri atractiv, transparent și favorabil inovării. Vreau să dezvoltăm programe care să stimuleze atragerea investițiilor strategice în industria prelucrătoare, dar și elaborarea de scheme de ajutor de stat pentru industria siderurgică şi petrochimică.
De asemenea, trebuie să investim în oameni și idei. Capitalul uman reprezintă cel mai prețios activ al unei națiuni, iar gestionarea acestei resurse vitale devine crucială în contextul globalizării și al competiției economice acerbe. În cazul României, exodul creierelor a devenit o problemă majoră, cu repercusiuni semnificative asupra potențialului său de dezvoltare economică și socială. Emigrarea tinerilor și a forței de muncă performante și calificate subminează potențialul de dezvoltare economică. Este vital să implementăm politici care să ofere oportunități atractive, pentru ca ei să aleagă să rămână acasă și să contribuie la dezvoltarea României.
Modernizarea națională prin investiții în sectoare cheie este un element-cheie al viziunii mele.
Modernizarea infrastructurii, digitalizarea proceselor și investițiile în cercetare-inovare sunt fundamentale pentru creșterea economică sustenabilă. Reducerea birocrației și crearea unui climat de afaceri stabil și predictibil sunt, de asemenea, esențiale pentru atragerea investițiilor și pentru stimularea antreprenoriatului. Prin dezvoltarea unor sectoare-cheie, cum ar fi tehnologia informației, energiile regenerabile și industria manufacturieră avansată, România își poate consolida poziția pe piața globală și poate genera noi oportunități pentru cetățeni. Susțin menținerea ritmului de investiții publice de peste 7% din PIB și continuarea prioritizării investițiilor în infrastructura cheie.
Ne vom proteja interesele naționale, mai ales în domeniul exploatării și folosirii resurselor naturale ale României în beneficiul cetățenilor români.
Resursele naturale ale României nu pot fi folosite decât în interesul creșterii bunăstării poporului român și întotdeauna cu convingerea că aceste resurse ne aparțin nu doar nouă, românilor de azi, ci și generațiilor viitoare. Dacă urmăm această viziune consecvent și fără excepție, vom ajunge la exploatarea acestor resurse în cel mai înțelept mod cu putință.
Satul românesc și agricultura
Lumea satului este matricea civilizației noastre. Satul este parte a identității noastre.
Regiunile rurale din România acoperă 87% din teritoriul țării, pe care locuiește 44% din populație. Este un areal divers, cu niveluri de dezvoltare diferite, cu particularități socio-economice și tendințe demografice. Această diversitate reprezintă una dintre cele mai bogate resurse ale României, de o importanță vitală pentru viitorul țării.
Avem nevoie de o nouă viziune cu privire la satul românesc și voi propune într-un dialog serios cu toți actorii sociali implicați, adoptarea unui Pact pe termen lung cu privire la satul românesc.
Voi pleda pentru o viziune care să integreze potențialul cultural, prezervarea acestui vast patrimoniu, care conține elemente și valori materiale și imateriale impresionante, cu un nou mod de locuire comunitară și, mai ales, cu fructificarea potențialului economic al satului.
Avem nevoie de un asemenea Pact pentru a răspunde tendințelor și provocărilor generate de globalizare, urbanizare arhitecturală, de lipsa oportunităților sociale și economice, depopulare și îmbătrânire.
Pactul va trebui transformat ulterior într-un set de politici concrete și integrate. Acesta trebuie să ofere comunităților locale posibilitatea și mijloacele de a transforma provocările în avantaje. Aceste provocări includ schimbările climatice, decarbonizarea, digitalizarea, gestionarea activă a resurselor naturale și a patrimoniului, mobilitatea durabilă și oportunități echitabile de locuri de muncă și de venituri, schimbarea generațiilor, integrarea noilor veniți în sat și inovarea socială.
Soluția pe care o văd pentru rezolvarea multor probleme cu care spațiul rural de astăzi se confruntă este stimularea antreprenoriatului rural, care va duce la apariția unei solide clase de mijloc în acest spațiu.
Afaceri mici și mijlocii apar tot mai mult în mediul rural și nu trebuie să ne abținem de la nicio măsură care încurajează acest fenomen. Fie că e vorba despre afaceri cu animale și produse de origine animală, fie că e vorba despre afaceri cu produse vegetale ori afaceri cu obiect conex (precum agroturismul), se poate vedea cum apare o clasă antreprenorială rurală apare. Cred că semnalul pe care ni-l dă piața liberă e clar: este nevoie de acești oameni, iar afacerile lor prosperă și aduc prosperitate satului românesc, statul fiind dator să-i sprijine și să-i încurajeze.
Clasa de mijloc din mediul rural este structura socială pe care putem clădi viitorul prosper al satului românesc.
Vreau să susținem cu prioritate micro-industrializarea zonelor rurale aflate de-a lungul marilor coridoarelor de transport.
Cred în dezvoltarea rețelelor de utilități și de transport destinate marilor zone agricole, pentru exploatarea potențialului agricol și pentru industria de procesare a alimentelor.
Vreau să creștem competitivitatea la export prin promovarea agriculturii ecologice și a practicilor durabile.
Voi cere viitorului guvern să susțină sprijinirea fermierilor prin programul de irigații și amenajări hidrografice, pentru ca – în următorii patru ani – să ajungem în situația în care în România să existe cel puțin un milion de noi hectare de teren arabil irigate.
Democrație, libertate, stat de drept
Pericolele la adresa libertății sunt de ordin intern și de ordin extern. Din interior, libertatea noastră este pândită de amenințarea extremismului și a intoleranței. Din exterior, libertatea noastră este amenințată de pericolul expansiunii sistemelor totalitare și dictatoriale în versiuni noi, mai înșelătoare decât totalitarismele brutale ale secolului trecut.
Ca președinte, voi veghea neobosit la libertatea românilor și a României. Am făcut-o ca militar. O voi face și ca președinte.
Domnia legii este fundamentul oricărei societăți echitabile și prospere. Răspunsul la nevoile de siguranță și prosperitate este garantat doar de o justiție corectă și transparentă, axată pe respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor.
Pentru că avem nevoie de o justiție liberă de interferențe politice, nu voi ezita să intru în confruntare cu orice membru al clasei politice, indiferent de funcția sau de formațiunea din care provine, dacă voi afla că încearcă să se folosească de puterea sa pentru a influența justiția.
În același timp, lupta împotriva corupției trebuie să continue.
Avem deja o experiență în această privință. Sistemul nostru de justiție trebuie să găsească, acum, după ce a cunoscut și momente tumultuoase, dar și momente de apatie, ritmul și tonul corect al luptei cu corupția.
Nu în ultimul rând, sistemul nostru judiciar trebuie să fie mai eficient și mai rapid.
Nu este vorba doar de numărul mare de dosare de corupție care se prescriu din faza de judecată; e vorba despre litigii din dreptul civil, din dreptul muncii, din dreptul comercial, din dreptul proprietății intelectuale care primesc termene de judecată extrem de lungi, uneori de ordinul anilor. Asemenea neajunsuri pot fi reglate de sistem, în deplină independență și, ca președinte, voi îndemna sistemul să o facă.
Ca președinte, voi asculta mereu vocea societății și mă voi face purtătorul ei de mesaj către sistemul judiciar, a cărui independență o voi respecta. Îmi propun să contribui la creșterea gradului de încredere a societății în sistemul judiciar.
Democrația este cea mai importantă cucerire a Revoluției din decembrie 1989. Democrația este o consecință imediată a libertății și, din punctul meu de vedere, o condiție esențială a prosperității.
Președintele are datoria de a veghea la păstrarea spiritului democratic în instituțiile statului și în mediul politic. În ceea ce privește instituțiile politice, președintele României este legitim să se exprime și să abordeze în dialogul cu acestea aspectele ce țin de democrație.
Minoritățile de orice fel trebuie protejate de tirania majorităților de orice fel. Cred că o societate puternică este aceea care funcționează bine în contextul unei vieți minoritare vibrante. Identitățile minoritare de orice fel - etnice, religioase, politice etc – vor fi protejate conform celor mai înalte standarde europene. Mă voi opune oricărei inițiative care ar învrăjbi românii, unii împotriva altora.
Un stat partener al cetățeanului
Românii așteaptă ca statul lor să le fie partener și protector, să le fie de ajutor și să nu-i încurce, să se ridice la înălțimea exigențelor lor.
În acest sens, instituția prezidențială are un rol major, de care sunt conștient și de care mă voi achita. Ca liberal, știu bine că statul este perceput uneori ca o povară, chiar ca un inamic al mediului de afaceri. Știu, de asemenea, că toți liderii politici ai ultimilor ani au promis că vor schimba atitudinea aparatului birocratic față de mediul de afaceri. Sigur că o anumită îmbunătățire a acestei relații s-a produs, dar suntem încă departe de un parteneriat real în interesul creșterii bunăstării românilor.
Datoria statului față de mediul de afaceri este aceea de a menține un raport sănătos între cheltuiala publică și PIB, de a funcționa conform unui buget sustenabil cu un deficit rezonabil, de a crea reguli de funcționare economică în care competiția să fie corectă și munca să fie valorizată.
Bugetul statului trebuie să reflecte valori și nu interese electorale.
O societate prosperă este posibilă în condițiile unui sector guvernamental restrâns, administrat după principiile unei discipline bugetare riguroase, în care deficitele trebuie acceptate în cazuri excepționale, foarte bine argumentate.
Un stat eficient este acela care produce valoare socială prin fiecare leu cheltuit cu propria funcționare.
Statul trebuie să fie nu doar garantul aplicării legii, ci garantul unei legislații menite să cultive libertatea și să crească prosperitatea generală.
Siguranța energetică și de mediu
Provocările climatice nu ocolesc România. Efectele acestor provocări se vor resimți în aproape toate planurile vieții noastre de zi cu zi. Răspunsul nostru la ele trebuie integrat într-un ansamblu de măsuri, iar resursele instituționale ale statului trebuie mobilizate pentru a da României securitatea climatică și pentru a ne asigura, astfel, viitorul.
Este necesară promovarea unei strategii unitare pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice și impactului acestora în societate.
Avem nevoie de un plan de combatere a deșertificării printr-o politică susținută de reîmpădurire, asociat unei politici de folosire rațională și eficientă a apei pentru creșterea rezilienței în fața schimbărilor climatice.
Ca președinte al României voi coordona un grup de lucru pe probleme de mediu, însărcinat să elaboreze această strategie și să gândească un set de măsuri.
Grupul de lucru va fi preocupat de creșterea gradului de refolosire a materiilor prime, de creșterea calității aerului în mediul urban prin politici de reducere a poluării și crearea de centuri verzi în jurul aglomerărilor urbane, precum și de creșterea rezilienței populației în fața schimbărilor climatice și a dezastrelor naturale.
O Românie prosperă și sigură este independentă energetic, un pas important spre o economie competitivă și sustenabilă.
Asigurarea securității și independenței energetice reprezintă un pas crucial pe drumul către o economie competitivă și sustenabilă. O infrastructură energetică robustă, care să asigure producția, distribuția și utilizarea eficientă a resurselor energetice, este esențială pentru a susține creșterea economică și pentru a sprijini dezvoltarea industrială și comercială.
Investițiile în sectorul energetic, atât în resursele tradiționale, cât și în sursele regenerabile, devin fundamentale pentru a asigura o aprovizionare sigură și durabilă cu energie. Pentru a putea folosi la maximum gazul din Marea Neagră, viitoarele reactoare nucleare 3 și 4 de la Cernavodă, dar și noile capacități de energie regenerabilă, avem nevoie de investiții în infrastructura transportului de energie.
România trebuie să devină hub logistic și energetic în regiune.
Diversificarea producției de energie din surse regenerabile și avansarea proiectelor nucleare și pe bază de hidrogen, alături de proiectul BRUA, sporesc securitatea energetică a țării, în conexiune cu piețele energetice regionale.
România a devenit, astăzi, prima țară din regiunea Mării Negre care a reglementat sectorul energiei eoliene offshore, iar această reglementare deschide calea unor investiții majore și a dezvoltării unui nou sector energetic, poziționând România ca lider regional.
Este limpede că avem posibilitatea să devenim unul dintre cei mai redutabili exportatori de energie, dacă vom găsi formula cea mai bună prin care să ne dezvoltăm producția de energie din diferite surse care ne sunt la îndemână. Acest statut ne-ar aduce multe avantaje, pe multiple planuri.
Familie și comunitate
Este de la sine înțeles că cea dintâi datorie a unei națiuni este să-și asigure viitorul. Cred în formula tradițională a familiei.
Cred, de asemenea, că nouă, românilor, continuă să ni se potrivească cel mai bine tipul de viață de familie în care sunt prezente trei generații: bunici, părinți, copii.
Problemele familiei sunt esențiale pentru bunul mers al societății, familia este primul și cel mai important mediu în care generațiile viitoare sunt educate, dar și cel mai eficient mediu de protecție pentru cei vulnerabili. Familia constituie și o puternică motivație pentru muncă și pentru reușite profesionale.
Cred cu tărie că un reviriment demografic este posibil, mai ales prin viața de familie. Realitatea socială a României arată faptul că formulele de viață de familie monoparentală sau cele în care lipsește generația părinților, plecați la lucru, sunt destul de întâlnite. Consider că statul trebuie să acorde în mod egal protecție familiei indiferent de situația particulară în care se găsește, pentru că forța ei educativă și valorile pe care se bazează rămân aceleași.
Statul trebuie să aibă o opțiune clară, aceea de a încuraja formarea familiilor, de a le proteja și de a le valoriza prin politici specifice, de a încuraja natalitatea și de a îngriji seniorii.
Avem, deja, o suită întreagă de politici încercate de diferite guverne în această direcție. Niciuna nu a dat rezultatele scontate, poate și din cauza faptului că familia nu a fost considerată o valoare socială în sine până acum și nu a făcut obiectul unor politici multiple, coerente, pe mai multe paliere guvernamentale. O majorare de alocații într-un an sau o creștere a duratei concediilor pentru mame în alt an au fost binevenite, dar asemenea măsuri sunt departe de a putea să răspundă eficient complexității problemei scăderii noastre demografice.
Situația demografică a României este, însă, critică și din alt motiv. Nu doar raportul dintre natalitate și mortalitate duce la scăderea populației țării, ci și fenomenul plecării românilor din țară, mai ales a celor tineri.
În viziunea mea, cea mai bună soluție pentru a-i încuraja pe tineri să aleagă să rămână în țară este valorizarea muncii și a meritului.
Pentru a analiza chestiunea scăderii demografice în toată complexitatea ei și pentru a da răspunsurile corecte acestei adevărate crize prin care trece națiunea noastră, voi înființa și voi coordona o comisie prezidențială de specialitate.
Cred că una dintre vocațiile instituționale importante ale funcției prezidențiale este tocmai aceea de a coordona eforturi interinstituționale, precum și expertize combinate, din instituții și din societatea civilă, pentru a putea formula politicile publice cele mai potrivite unor provocări de mare complexitate. Pentru președinția mea, comisia dedicată problemelor demografice va fi una dintre cele mai importante.
Sănătatea
România are nevoie de modernizarea și eficientizarea marilor sisteme publice, de transparență și integritate în toate autoritățile statale.
Cu toate îmbunătățirile vizibile care s-au realizat în ultimii ani, sistemul de sănătate românesc continuă să nemulțumească pe majoritatea celor care apelează la el. Saltul calitativ așteptat de cetățeni în privința sistemului de sănătate nu depinde numai de alocarea resurselor, ci și de o schimbare de paradigmă.
Președintele are un rol major în asigurarea sprijinului pentru elaborarea și implementarea măsurilor necesare. Obiectivul principal este acela de a asigura sustenabilitatea sistemului, reașezând-l pe baze solide și sănătoase.
Este foarte important să reducem decalajele regionale actuale pentru a asigura un acces egal la servicii de sănătate de calitate pentru toți cetățenii.
În acest scop trebuie folosite toate fondurile disponibile, mai ales la cele din PNRR pentru a investi în infrastructura sanitară.
În paralel, digitalizarea serviciilor de sănătate, prin implementarea Strategiei Naționale de Digitalizare în Sănătate, dezvoltarea dosarului electronic al pacientului, telemedicină, extinderea platformelor de programări online și a sistemelor integrate de gestionare a datelor medicale vor reduce birocrația, vor facilita accesul rapid la informații și vor îmbunătăți calitatea îngrijirii medicale.
Prioritizarea alocării resurselor către medicina primară și de ambulator, dezvoltarea programelor de screening și în general accentuarea preocupărilor pentru prevenție sunt direcțiile pe care va trebui reașezat sistemul nostru medical.
Chestiunea sensibilă a plecării tinerilor medici și a cadrelor medicale în general, în străinătate, trebuie privită cu mare atenție. Este o chestiune delicată, care nu are doar o singură cauză și mă angajez să mă implic în identificarea și susținerea măsurilor necesare stopării acestui fenomen. Avem nevoie de medicii noștri aici, avem nevoie de cadrele medicale românești în România!
Toate aceste măsuri necesită o asumare politică largă, dialog, dezbateri ample, campanii de informare și de conștientizare a problemelor de sănătate publică, precum și a problemelor sistemului de sănătate și a soluțiilor propuse.
Președintele României trebuie să fie catalizatorul acestei schimbări, oferind o umbrelă sub care sănătatea să fie cu adevărat considerată un domeniu prioritar.
Președintele poate facilita dialogul între Guvern, Parlament și autoritățile locale, poate promova investițiile și accesarea fondurilor europene pentru modernizarea infrastructurii de sănătate, poate susține și iniția campanii naționale de conștientizare și prevenție, poate pleda pentru politici publice eficiente.
Educația
Niciun copil nu trebuie să rămână în afara școlii!
Problema abandonului școlar trebuie discutată lucid și responsabil. Cred cu tărie că școala românească trebuie să producă nu doar competențe și abilități, ci și caractere. De aceea, cred că un sistem de educație eficient, în stare să asigure resursa umană pentru România de mâine, nu se poate clădi decât în relație directă cu familia elevilor și alături de comunitatea locală. Cel mai eficient program de susținere a tinerilor din medii defavorizate în școală a fost „Masă sănătoasă”. Voi cere guvernului să îl introducă în toate școlile din România și operaționalizarea rețelei de școli verzi cu prioritate în mediul rural.
În privința educației superioare, este nevoie de o regândire a sistemului de finanțare. Guvernul va trebui să evalueze finanțarea per student. Poate că o finanțare care să urmărească performanța universității mai degrabă decât numărul de studenți înscriși este mai potrivită pentru actuala etapă, în care universitățile noastre încearcă să urce în clasamentele internaționale. E nevoie să susținem performanța.
În același timp, va trebui să trecem cu autonomia universitară la un nou nivel. Voi avea un dialog continuu universitățile românești, cu Consiliul Rectorilor și voi depune toate eforturile pentru imunizarea totală a activității academice față de influența politică.
În același timp, universitățile trebuie încurajate să participe în competiții de finanțare, naționale și internaționale, acordând-le maximă flexibilitate în stabilirea propriilor programe de cercetare și predare.
Cercetarea și inovarea trebuie legate direct și strâns de universități. Vor trebui avute în vedere noi formule de sprijin pentru cercetare și inovare. Este o prioritate de prim ordin să sprijinim participarea directă a cercetătorilor români la programe internaționale de cercetare.
Grijă pentru seniori și dialog cu societatea
Statul trebuie să ofere servicii sociale corecte și de calitate pentru toți cetățenii și să aibă grijă de seniori.
Pensiile trebuie să reflecte respectul pentru munca și contribuția celor care au construit România de azi.
Statul trebuie să ofere protecție celor vulnerabili și, totodată, să înțeleagă și să sprijine corect nevoile categoriilor defavorizate.
Vrem să creștem puterea de cumpărare a seniorilor. Vrem să creștem contribuția la Pilonul 2 de pensii de la 4,75% la 6% până în 2028.
Pentru toate acestea este nevoie de un dialog social onest și permanent. Sunt adeptul porților deschise societății civile. Voi menține deschis dialogul cu organizațiile non-guvernamentale, asociațiile profesionale, sindicatele și cu toți reprezentanții societății civile.
România în Uniunea Europeană
Putem trece la nivelul superior de prosperitate numai în interiorul Uniunii Europene.
Influența României în UE trebuie să reflecte ponderea și puterea țării noastre - a șasea ca mărime din Uniune.
Plec de ideea fundamentală că interesul național primordial al României și al cetățenilor ei în acest moment este să aparțină unei Uniuni Europene din ce în ce mai puternică și mai eficientă.
România își va aduce contribuția la creșterea nivelului de integrare europeană și la creșterea profilului economic și strategic al UE în lume. În Uniune, vom milita pentru democratizare, transparentizare și debirocratizare, pentru reașezarea deciziilor europene pe baza valorilor fundamentale ale Uniunii.
România trebuie să se implice activ, cu curaj și responsabilitate, în realizarea marilor obiective asumate de Uniune, în special în domeniul energetic, de securitate și cel al apărării.
România se pronunță ferm pentru o Europă liberă și democratică, care se exprimă la nivel global conform acestor valori. În actuala conjunctură internațională, forța UE trebuie să se vadă în primul rând în capacitatea ei de a-și apăra cetățenii și valorile.
Aderarea deplină a României la spațiul Schengen, cu frontierele terestre, rămâne obiectiv prioritar.
De asemenea, România va lucra îndeaproape cu Comisia la elaborarea și implementarea unei noi strategii, coerentă și cuprinzătoare, pentru regiunea Mării Negre. Din toate punctele de vedere, regiunea Mării Negre este acum cea mai complicată vecinătate a Uniunii. România este parte a soluției.
Strategia UE la Marea Neagră este absolut necesară nu doar pentru noi, ci pentru întreaga Uniune și suntem gata să valorificăm poziția geostrategică a României.
România este interesată în cel mai înalt grad de absorbția tuturor fondurilor europene disponibile, de susținerea accesului liber la piața unică europeană și racordarea la competitivitatea acesteia. Mă pronunț pentru o regândire a ritmului de tranziție la „energia verde”. Nu trebuie să ne schimbăm obiectivul, dar trebuie să reașezăm termenele și să regândim modalitățile de sprijin și compensații.
Susținerea Republicii Moldova și aspirațiilor sale europene rămâne o prioritate.
Astfel, coordonatele exprimării noastre ca membru al UE vor fi:
- Susținător deplin al Uniunii Europene ca organism necesar pentru prosperitate, securitate multidimensională și garanție a respectării drepturilor și libertăților cetățenilor români peste tot în lume.
- Participant activ la politicile europene echilibrate și fezabile, la viziunile de apărare a principiilor și valorilor comune pe care le împărtășim, toleranței, dialogului și integrării tuturor cetățenilor ce trăiesc pe teritoriul european.
- Reprezentarea corectă, echilibrată și bazată pe merite atât la funcțiile de conducere, cât și la pozițiile de execuție din interiorul Uniunii Europene, la toate nivelurile.
- Regăsirea competitivității europene, reindustrializarea și dobândirea capacităților de producție pentru apărarea și securitatea Europei în fața tuturor amenințărilor, inclusiv a războiului de agresiune din Răsărit.
- Sprijinirea Ucrainei cu tot ceea ce e nevoie pentru a-și apăra democrația, cetățenii și teritoriul.
- Sprijin pentru extinderea UE cu Republica Moldova, Ucraina și statele Balcanilor de Vest. Susținem reluarea procesului de integrare a Turciei în UE.
- Nevoia unei strategii europene comprehensive la Marea Neagră, nu numai față de vecinătatea imediată.
Politica externă și de apărare
La nivel strategic, România își bazează eșafodajul de securitate pe cei trei piloni:
- Parteneriatul Strategic cu Statele Unite,
- rolul de aliat de nădejde în cadrul NATO
- postura tot mai solidă și credibilă în cadrul Uniunii Europene.
De asemenea, sunt extrem de importante consolidarea, eficientizarea și extinderea sistemului de parteneriate strategice.
Ca Președinte, voi pleda pentru creșterea bugetului apărării în continuare, proporțional cu nevoile descurajării credibile integrate la nivel aliat și cu nivelul de ambiție al României. Consider că dezvoltarea industriei de apărare este vitală în acest sens.
De asemenea, voi insista pentru relansarea atractivității funcției militare și pentru un nou contract social cu structurile specializate ale statului, marcate de schimbările ultimei perioade.
În proximitatea noastră, o Rusie amenințătoare desfășoară un război pe termen lung, de mare intensitate, pe scară largă. Pe scena internațională, unele puteri autocratice și revizioniste se află în plină ofensivă. Pentru a asigura pacea și securitatea fiecărui cetățean român și pentru a evita războiul, trebuie să dezvoltăm capacitatea de a ne apăra și de a descuraja orice posibilă agresiune.
Va fi necesar să lucrăm, strategic, cu noi concepte și, în plan practic, să relansăm industria noastră de apărare.
Însă, cea mai eficientă metodă de a rămâne siguri pe drumul nostru de dezvoltare este coordonarea activități tuturor instituțiilor fundamentale destinate protejării și promovării intereselor noastre naționale, inclusiv a comunității de intelligence care va lucra democratic, sub control civil.
Consacrarea României ca pilon de stabilitate, echilibru, securitate în Europa Centrală și de Est, la Marea Neagră și în Balcanii de Vest va fi o prioritate a mandatului meu.
În contextul geopolitic actual, România are oportunitatea de a deveni cel mai autentic pilon de stabilitate și securitate în regiune. Dezvoltarea, în România, a celei mai mari baze NATO de apărare din Europa va consolida securitatea națională și va atrage investiții strategice. Valorificarea potențialului nostru de a deveni un pilon al securității energetice în regiune este deja un atu important.
Așteptăm de la NATO o preocupare crescută pentru regiunea extinsă a Mării Negre și aplicarea planurilor regionale, prin asigurarea Flancului Estic în fața tuturor amenințărilor identificate, crearea capabilităților și forțelor necesare pentru apărarea înaintată și descurajarea credibilă în fața oricărui adversar. Libera circulație maritimă și aeriană și protecția infrastructurii critice – platforme, cabluri de date, conducte submarine – trebuie să rămână un obiectiv fanion al Alianței și al statelor membre.
Relația cu Ucraina se desfășoară în cadrul Parteneriatului Strategic dintre cele două țări. Ne propunem să-i sprijinim pe vecinii noștri cu tot ceea ce e nevoie pentru a-și apăra democrația, teritoriul și cetățenii în fața agresiunii Rusiei. Eforturile noastre în Ucraina sunt investiții directe în propria noastră apărare și securitate, în liniștea, democrația și securitatea fiecărui cetățean român.
Politica externă trebuie să îmbrățișeze și o componentă economică importantă, care se traduce prin susținerea dezvoltării economice, recuperarea și accesul la noi piețe, propuneri și finanțări de proiecte externe.
Aderarea României la OCDE va marca o altă etapă semnificativă în parcursul nostru ca țară și va fi o prioritate a mandatului meu.
OCDE promovează bune practici și standarde ridicate în guvernanța economică și socială, iar prin adoptarea acestora, România va oferi transparență sporită, bună guvernare și o luptă mai eficace împotriva corupției.
Un alt rol important în dinamica dezvoltării naționale îl va deține segmentul de consolidare și extindere a colaborărilor economice în spațiul Asia-Pacific. Deja sunt deschise noi piețe (Japonia, Coreea de Sud, Hong-Kong, Singapore), iar colaborările strategice în domenii precum energia nucleară și tehnologia avansată vor aduce beneficii semnificative.
Nu în ultimul rând, consider că e necesară refacerea reprezentativității și prestigiului corpului diplomatic al Românei. Rolul major al diplomației în promovarea intereselor României dar și a prestanței și a imaginii de țară trebuie susținut. Totodată, diplomații români trebuie să fie gata să acorde asistență, la nevoie, cetățenilor români aflați peste hotare.
Identitate națională și diaspora
Ca președinte, voi menține un dialog deschis cu românii de pretutindeni și le voi asigura protecția intereselor.
Voi fi în dialog constant cu diaspora. Românii din diaspora sunt o parte importantă a națiunii și trebuie să beneficieze de sprijin din partea statului în păstrarea limbii, tradițiilor.
Este de datoria noastră să acordăm o atenție specială și constantă românilor care trăiesc în afara granițelor țării. Guvernul are structuri specializate, dar cred că Președintele României este în mod egal dator românilor din afara țării, precum este dator românilor din țară.
Voi veghea la promovarea intereselor naționale ale României atât în domeniul politic și economic în general, cât și în sfera protejării patrimoniului național și a tradițiilor, în țară și peste granițe.
Indiferent de context, afirm răspicat că nu vor exista mijloace de acțiune pe care să nu le pun la lucru pentru ca toți românii din afara granițelor să își poată fructifica drepturile identitare la standardele stabilite de legislația, jurisprudența și înțelegerile politice din spațiul Uniunii Europene. De asemenea, toți acești români trebuie să știe că România îi poate primi și le poate asigura protecție, în caz de nevoie.
Pentru noi, relația țării și a societății românești cu românii din afara României - oriunde s-ar afla ei - este extrem de importantă. Fiecare dintre ei poartă o fărâmă de Românie cu sine, oriunde se vor duce.
Din cea mai înaltă funcție a statului român, voi respecta pe fiecare român, indiferent unde se află.